NUTRITIA TERAPEUTICA sau DE STIL DE VIATA SANATOS (WELL-BEING)

Nutritia la gravide – pe perioada sarcinii

In sarcina evolutia greutatii mamei (datorata sarcinii propriu-zise dar si alimentatiei mamei) va fi in functie de cele 2 perioade in care se poate gasi sarcina-in primele 20 de saptamani de sarcina sau in ultimele 20 de saptamani de sarcina. Ritmul de crestere in greutate este diferit pe cele doua perioade si se datoreaza unor factori si conditii diferite: 

In primele 20 de saptamani viitoarea mama acumuleaza kilogramele doar pentru ea , adica se ingrasa prin fenomenul de adipogeneza intensiva ca o consecinta a faptului ca isi depaseste aportul caloric zilnic corect (exista acel concept popular de a manca cat pentru doi pentru a creste bine copilul, ori in aceasta perioada fatul este parte componenta a organismului matern dar nu solicita un consum caloric suplimentar si practic mama trebuie sa manance absolut normal, daca vorbim despre o gravida normopoderala, si respectiv adaptat caloric daca se gaseste in celelalte doua situatii de sub/ supraponderalitate).

Ritmul de crestere in greutate pentru o gravida normoponderala ar fi cam de 200 de grame / saptamana, adica undeva in jur de 4 kg in primele 20 de saptamani.

Pentru perioada ultimelor 20 de saptamani (intervalul 20-40 de saptamani) ritmul de crestere in greutate se accelereaza in mod fiziologic , mama modificandu-si greutatea datorita fatului- copilul isi dubleaza constant si rapid greutatea proprie astfel ca spre finalul sarcinii sa devina un fat cu greutate la termen 3.400-3.800, normal si armonios dezvoltat. Ritmul corect de crestere in greutate in ultimele 20 de saptamani pentru o gravida normoponderala ar fi cam de 300 de grame / saptamana , adica undeva in jur de 6 kg pentru acest interval.

Totalul kilogramelor castigate de catre gravida normoponderala la finalul sarcinii reprezinta suma celor doua perioade si ar trebui sa se gaseasca in jurul cifrei de 10 kilograme.

Nutritia si slabitul in timpul perioadei de lauzie si alaptare

Pe perioada alaptarii este de preferat sa nu apara mesele de noapte- asa numitele gustari de alaptare pe timpul noptii, deoarece prezenta laptelui (cantitatea si calitatea laptelui matern) nu este conditionata de prezenta masei mamei la fiecare masa de alaptare a bebelusului- mai exact nu este nevoie ca mama sa manance de fiecare data cand alapteaza.

Este imperativ pentru mama sa reuseasca sa isi disciplineze un orar corect al meselor pe timpul zilei, sa nu sara peste mesele principale si sa nu manance haotic, la intamplare sau noaptea, recuperand pe timpul noptii ceea ce nu a avut timp sa manance in timpul zilei. Mesele trebuie sa asigure un aport caloric de 25-30 kcal/ kg corporal de greutate ideala, nu greutate actuala/ zi, cu o varietate mare de nutrienti , dar cu reducerea caloriilor provenite din grasimi saturate si glucide rafinate.

De evitat : carnea grasa de porc, miel, rata, gasca, creier, ficat, rinichi, inima; tocaturile - salam, parizer, pateu, carnati, crenvursti, cabanosi-, slanina, conservele de carne, produsele de patiserie cu carne, supele si sosurile din conserve, salatele sau pastele de icre, pestele si carnea prajite sau stil- pane, saratele, covrigei, produse de patiserie, snacksuri, chipsuri, cartofi prajiti, croissante, fursecuri, gogosi, prajituri, ciocolata, bauturile energizante carbogazoase, cu cofeina, cafeaua si ceaiul verde.

Nu este indicata suplimentarea generoasa a caloriilor - conform unor vechi recomandari, mama care alapteaza necesita un aport caloric mare, cu suplimentari de pana la sute de calorii/zi fata de o femeie care nu alapteaza, acest lucru putand duce de fapt la o crestere si mai mare in greutate, organismul stocand aceste calorii suplimentare sub forma de grasime , fara a mai consuma prin procesul de alaptare fiziologica kilogramele deja acumulate in timpul sarcinii. In consecinta, mama se va ingrasa mai mult fata de momentul final al sarcinii sau imediat post-partum (dupa nastere) in loc sa slabeasca fiziologic prin alaptare si dieta echilibrata. Sportul este bine venit, frecventa lui ar trebui sa fie la un ritm rezonabil - de ex. cam de trei ori/ saptamana sport la intensitate medie- 50-60 minute/ sedinta si in restul zilelor activitati usoare- plimbare, dans, inot, etc.

Foarte importanta este rabdarea : scaderea in greutate pana la o valoare ideala ( vechea greutate de dinainte de sarcina) sa se faca lent, fara a se forta organismul catre cifre greu de sustinut din punct de vedere al sanatatii . Recomandarile corecte sunt pentru o scadere de 0,5 kilograme/ saptamana , la acest ritm de slabire organismul putand sa sustina fara probleme functia de alaptare ( o scadere mai agresiva in greutate poate deveni amenintatoare pentru alaptare, cu diminuarea cantitativa si calitativa a lactatiei pana la disparitia ei totala ,, intarcare,, prin dieta ).

Pentru mamele care nu alapteaza ritmul de scadere in greutate poate creste pana la 1-1,5 kilograme/ saptamana.

Nutritia la copii

Din perspectiva recomandarilor alimentare in dieta copilului cu problem de greutate, exista:

  1. Alimente care ar trebui sa apara preponderent in dieta, cu aport bogat in nutrienti , caloric mediu-redus si indice glicemic scazut :

    • peste, pui, curcan (de evitat sau consumat ocazional -vita, porc- carnea rosie sau organele- aport crescut de grasimi si colesterol), 
    • legume, fructe proaspete,
    • ou- poate fi consumat zilnic,
    • branzeturi si lactate ( semi-degresate)
    • cereale integrale ( derivate din ovaz, grau, orz- cu continut redus de zahar)- portii mici ,
    • oleaginoase-crude, nu prajite - nuci, alune , migdale- portii mici
    • paste fainoase integrale – portii mici,
    • faina de malai, secara, faina integrala neagra- in diverse forme si preparate- portii mici,
    • miere-ocazional
    • lichide- (apa plata, ceai neindulcit, apa carbogazoasa) -aport minim 1,5-2l /zi
  2. Alimente pe care ar trebui sa le evitam -cele cu aport caloric ridicat (prin carbohidrati si grasimi animale):

    • zahar si dulciuri de orice fel ( de casa sau comert)
    • carne rosie: vita-porc, organe de animal, grasimi animale,
    • mezeluri (in special tocaturi- parizer, crenvusti, salam, carnati, pateu)
    • sosuri, prajeli ( pane, snitel) , tocaturi, rantasuri,
    • afumaturi, -conserve, -alimente sarate in exces.

Nutritia ,,metabolica,, si din patologii speciale: DIABETUL ZAHARAT

Diabetul zaharat reprezinta o afectiune a pancreasului , organ care in mod normal prin secretia sa de insulina asigura un nivel constant al glucozei in sange, glucoza care are tendinta sa creasca ca urmare a aportului de glucide- carbohidrati sau zaharoase cum sunt cunoscute -din alimentatie ). In momentul in care apare scaderea numarului de celule pancreatice secretoare de insulina pana la disparitia lor completa, nivelul glucozei in sange nu va mai putea fi controlat corespunzator si se vor inregistra valori ale glicemiei modificate ( peste 115 mg/dl) si se pune diagnosticul de diabet zaharat. Sunt cunoscute mai multe forme de diabet zaharat, cele mai intalnite fiind diabetul zaharat de tip 1, cel de tip 2 si diabetul gestational.

Diabetul zaharat de tip 1 este caracterizat printr-o distructie aproape completa a celulelor secretoare de insulina (de tip autoimun)- cu lipsa secretiei de insulina si in consecinta este nevoie de o substitutie a acesteia pentru supravietuire prin adminstrare de insulina ca tratament obligatoriu pentru controlul bolii.

Diabetul zaharat de tip 2 este caracterizat printr-o disfunctie a celulelor secretoare de insulina ( persista secretia de insulina in organism) cu scaderea secretiei de insulina ( este eliberata inadecvat) sau o actiune periferica scazuta a insulinei ( este impiedicata sa aiba o actiune adecvata la nivel celular in periferie). Abordarea este variata in functie de stadiul de descoperire a diabetului si de gradul de dezechilibru glicemic - dieta, asocierea medicamentatiei sau a insulinoterapiei.

Diabetul gestaţional - diagnosticul se pune prin screening efectuat la toate gravidele în săptămâna 24-28 de sarcină (trimestrul 3). Acest tip de diabet este de obicei tranzitoriu şi se remite după naştere. Totuşi, aceste femei au risc crescut de a face diabet zaharat tip 2 în cursul vieţii, sau de a face din nou diabet gestaţional la o sarcină viitoare. Din cele câteva studii recente se remarcă faptul că gravidele diagnosticate cu diabet gestaţional după noile criterii pot fi echilibrate în proporţie de 80-90% doar cu modificarea stilului de viaţă (dietă, exerciţiu fizic). Dacă glicemia nu scade doar prin modificarea stilului de viaţă ( dieta –miscare), singurul tratament aprobat momentan pentru utilizare în sarcină este insulina.

Prediabetul reprezinta acele modificari metabolice care nu intra in diagnosticul de diabet zaharat dar preced instalarea diabetului zaharat intr-un interval mai mare sau mai mic de timp si nu se poate preciza cu exactitate acest lucru. Acestea modificari metabolice sunt: IFG= ,,impared fasting glucose,, =glicemie a jeun ( pe nemancate ) intre 110-126 mg/dl si IGT=,, impared glucose tolerance,,= glicemia la 2 ore de la administrarea a 75 g de glucoza are valori intre 140-199 mg/dl. O abordare corecta din punct de vedere al dietei si stilului de viata in momentul depistarii modificarilor de tip prediabet poate incetini instalarea diabetului zaharat.

Alimentatia este primul pas in controlul si tratamentul bolii diabetice dupa ce a fost diagnosticata. Neglijarea sau nerespectarea dietei va sabota orice tratment de tip hipoglicemiant- medicatie sau insulina, grabind aparitia complicatiilor acute sau cronice ale diabetului. De aceea este important sa se cunoasca principiile corecte de alimentatie ale pacientului diabetic si faptul ca acesta va trebui sa le respecte pentru tot restul vietii cu sfintenie- nu exista abateri care sa nu fie imediat sau pe termen mai lung taxate de catre organism. Impartirea alimentelor se face in limite mari in trei clase:

  • Alimente permise cu cantarul- datorita continutului mediu- mare in glucide ( cereale si derivate- fainoase, orez, paine; legume cu amidon; fructe; lactate proaspete);
  • Alimente permise la liber din punct de vedere glucidic dar cu limitare calorica ( aici intra carnea, pestele, ouale, lactatele maturate, legumele fara amidon );
  • Alimente complet interzise- zaharul si derivatele concentrate, alcoolul, grasimile si prajelile, etc.

Putem sa prevenim diabetul si sa luptam impotriva acestor crunte statistici ale morbiditatii de tip metabolic in Romania- printr-un stil de viata echilibrat, acordand o atentie sporita alimentatiei sanatoase, luptand impotriva sedentarismului, controlandu-ne cu atentie greutatea corporala si luand o atitudine rapida si eficienta atunci cand evolutia este in sensul cresterii greutatii corporale, cunoscandu-ne terenul genetic mostenit si controlandu-ne anual sau bianual bilantul metabolic al organismului ( analizele de sange- hemograma, VSH; glicemie, hemoglobina glicozilata (Hb A1C); colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride; transaminaze- GOT, GPT, GGT, bilirubina totala, bilirubina directa si indirecta, proteine serice totale, electroforeza proteinelor; uree, creatinina, acid uric; calciu seric (total si ionic), magneziu seric, fosfor seric, fosfataza alcalina, sideremie; Vitamina D serica ( 1,25 dihidroxicolecalciferol); examen sumar de urina.)

Nutritia de stil de viata sanatos

Alimentatia corecta, echilibrata, constituie fundamentul unui stil de viata sanatos. Chiar daca din punctul de vedere al greutatii ne aflam in limite normale, o alimentatie incorecta ne va afecta in timp si poate contribui la declansarea unor afectiuni.

NUTRITIE CLINICA

Malnutritia apare atunci cand ne lipsesc anumiti nutritienti din dieta. Se poate referi la numarul de calorii, proteine, carbohidrati, vitamine sau minerale.

Toti pacientii cu boli cronice in faze avansate sau severe sunt la risc de malnutritie:

  • Cancer- indiferent de stadiul bolii, tratamentul (chimioterapic, radioterapic, chirurgical) poate duce la fluctuatii importante de greutate; in fazele avansate, anorexia poate aparea independent de tratament;
  • Boli gastro-intestinale: ulcer gastric sau duodenal, colite ulceroase sau boala Chron, pancreatita cronica, ciroza hepatica, sindrom diareic
  • Interventii chirurgicale pe tractul digestiv – stomac, intestin subtire, colon, pancreas
  • Afectiuni neurologice – accidente vasculare cu afectarea functiei de inghitire, boala Parkinson
  • Afectiuni renale – pacienti cu boala renala avansata sau in dializa
  • Boli infectioase: HIV/SIDA, parazitoze
  • Boli pulmonare: bronsite cronice severe, tuberculoza
  • Boli cardiace – insuficienta cardiaca, stenoze valvulare severe
  • Diabet zaharat dezechilibrat

Daca ati fost diagnosticat cu oricare din bolile de mai sus este bine sa faceti un consult nutritional; In plus, principalele semne de alarma care ar trebui sa va trimita la medicul nutritionist sunt:

  • scadere in greutate mai mult de 5% din greutatea obisnuita fara sa va propuneti asta in ultimele 3 luni (de exemplu, o scadere de 3-4 kg la o persoana de 70kg)
  • scaderea poftei de mancare ce duce la un consum redus de alimente mai mult de 2 saptamani

Ce presupune un consult nutritional:

  • o discutie amanuntita cu medicul despre istoricul dumneavastra medical si nutritional
  • anumite teste care evalueaza greutatea, inaltimea, masa musculara si forta musculara In functie de concluziile consultatiei, s-ar putea sa fie nevoie si de:

    1. analize de sange, urina
    2. ecografie abdominala
    3. alte consulturi

O data stabilit diagnosticul, se poate trece la discutia despre tratament. In functie de gravitatea cazului, putem discuta de lucruri simple precum recomandari nutritionale bazate pe necesarul individual sau de tratamente mai complicate cum ar fi administarea alimentelor cu ajutorul unei sonde montate in stomac sau perfuzabil cu solutii special destinate acestui scop.

In orice caz, este bine de retinut ca interventia nutritionala este un tratament medical extrem de important; atunci cand starea de nutritie este proasta nu se pot administra tratamentele necesare bolii de baza datorita tolerantei scazute (cum e cazul chimioterapicelor), nu se poate interveni chirurgical datorita riscului de complicatii, creste mortalitatea, iar calitatea vietii este mult redusa.

Programare online