NUTRITIA TERAPEUTICA sau DE STIL DE VIATA SANATOS (WELL-BEING)

Nutritia la gravide – pe perioada sarcinii

Medicului diabetolog- nutritionist ii revine rolul de supraveghere metabolica si nutritionala a sarcinii, din perspectiva controlului metabolic fiind necesara o evaluare tip screening metabolic al gravidei la inceperea sarcinii, cu reevaluare ulterioara la mijlocul perioadei- in apropierea saptamanii 20 de sarcina si ulterior spre finalul ei.

Screeningul metabolic presupune urmatoarele determinari biochimice: hemograma, VSH, glicemie, hemoglobina glicozilata (Hb A1C), colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride; transaminaze- GOT, GPT, GGT, bilirubina totala, bilirubina directa si indirecta, proteine serice totale, electroforeza proteinelor; uree, creatinina, acid uric; calciu seric (total si ionic), magneziu seric, sideremie; fosfataza alcalina, amilaza serica, Vitamina D serica (1,25 dihidroxicolecalciferol), timpi de coagulare si examen sumar de urina.

Orice modificare metabolica a valorilor biochimice (de ex.: hipoproteinemie, hiperuricemie, diselectrolitemii, carente vitaminice sau minerale, functia hepatica sau renala anormala) va trebui evaluata ( diagnosticata si tratata) si monitorizata strict pe tot parcursul sarcinii.

Nutritia si slabitul in timpul perioadei de lauzie si alaptare

Dupa nastere , pentru revenirea corecta la o greutate anterioara sarcinii este recomandata o dieta echilibrata si sanatoasa- cu prezenta a trei mese principale ( mic dejun , pranz si cina- devreme si usoara-pana in ora 18- max 20 ) si cu una-doua gustari de ,,intarire,, intre mese- in total minim trei-patru mese/zi .

Dietele agresive, cu structura nutritionala anormala- tip diete intensiv proteice; ketogenice; vegane; disociate- sunt total contraindicate mamelor ca variante de slabit imediat dupa nastere si in special pe perioada alaptarii , aceste diete fiind extrem de dezechilibrate ca aport nutritional si amenintatoare asupra starii de sanatate atat a mamei cat si a copilului (mama aduce copilului prin laptele matern aportul fiziologic de nutrienti, vitamine si minerale , de aceea orice modificare de aport nutritional al mamei va influenta si statusul nutritional al copilului, cu implicatii asupra cresterii si dezvoltarii ulterioare a copilului ).

Nutritia la copii sau varstnici

Copii si varstnicii reprezinta doua grupe de varsta extreme, cu nevoi nutritionale speciale si care trebuiesc adaptate perioadei de crestere, respectiv regresiune in care se gasesc.

Daca la grupa copiilor predomina in special tulburari ale statusului nutritional de tip supraponderalitate-obezitate ( prin aport caloric dezechilibrat si lipsa miscarii ) , la varsnici -pe fondul modificarilor de apetit , a patologiilor asociate specifice varstei , a sedentarismului fizic si inactivitatii intelectuale- apar in special modificari de tip denutritie: demineralizari-hipovitaminoze.

Screening-ul metabolic si hormonal al copilului pentru aprecierea statusului nutritional si a starii de sanatate generale ( bilantul metabolic) cuprinde:- hemograma, VSH; glicemie, hemoglobina glicozilata (Hb A1C), insulinemie ; colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride; transaminaze- GOT, GPT, GGT, bilirubina totala, bilirubina directa si indirecta, proteine serice totale, electroforeza proteinelor; uree, creatinina, acid uric; calciu seric (total si ionic), magneziu seric, fosfor seric, fosfataza alcalina, sideremie, transferina; Vitamina D serica ( 1,25 dihidroxicolecalciferol); examen sumar de urina. Hormonal:- TSH, free T4, ATPO; Cortizol seric si cortizol liber urinar; GH ( hormone de crestere), IGF1; leptina-optional; parathormon-optional; -pentru fetite- FSH, LH, estrogen seric; -pentru baieti- testosteron seric. Monitorizarea clinica se va face prin evaluarea greutatii ( ideal cu un analizator de compozitie corporala care apreciaza corect evolutia masei musculare, masei osoase si grasimii ) si prin masurarea ritmului de crestere si dezvoltare in inaltime sau a caracterelor de maturizare sexuala specifice varstei copilului.

Interpretarea rezultatelor biochimice si a examenelor clinice , precum si modificarile de stil de viata care se impun ulterior acestor evaluari vor fi realizate intr-o echipa multidisciplinara: nutritionist ( diabetolog)- endocrinolog- antrenor sportiv- psihoterapeut ( la nevoie).

Nutritia ,,metabolica,, si din patologii speciale:

Ultima statistica din Romania cu privire la prevalenta cazurilor de diabet zaharat si a bolilor metabolice comunicata in cadrul studiului Predatorr la sfarsitul anului 2014- efectuat de catre Societatea romana de Nefrologie si Societatea romana de Diabet, Nutritie si Boli metabolice a aratat prevalente duble fata de cele estimate anterior acestui studiu :

  • diabet zaharat- prevalenta 11,6% (in 2013 – 5,1%)
  • dislipidemii- prevalenta 81 %
  • hipertensiune arteriala – prevalenta 61,7%
  • obezitate – prevalenta: grad 1- 21,5%; grad 2-7,2 %; grad 3 ( morbida)- 2,7% ( in total 31,4%)
  • supraponderalitate – prevalenta 34,6%
  • hiperuricemie – prevalenta 16,5%
  • boala cronica renala- prevalenta 7%

Aceasta ,,explozie,, este o consecinta in primul rand a modificarilor de stil de viata a romanilor – alimentatia, miscarea, expunerea la factori toxici si la stres si nu in ultimul rand factorii genetici- ,, materialul genetic tot mai modificat ,, mostenit de generatiile actuale si viitoare. Exista o tendinta de crestere a numarului de cazuri de diabet zaharat de tip 2 , o forma de diabet care pana acum cativa ani in urma era considerat apanajul varstei 40 ani plus si care pe fondul cresterii supraponderalitatii, obezitatii, dislipidemiei, a alimentatiei proaste si a sedentarismului la copii a dus la ,,mutarea,, tipului doi de diabet zaharat si la grupa de varsta- copii ( populatia sub 18-20 ani).

Nutritia de stil de viata sanatos

Aprecierea statusului nutritional al pacientului care doreste un bilant general de sanatate ar trebui sa cuprinda analiza compozititie corporale cu ajutorul unui cantar de evaluare cu BIA si un set de analize metabolice si hormonale care sa evalueze tintit starea lui de nutritie.

Analizatorul de compozitie corporala cu bioimpedanta (BIA) este considerat instrumentul ,,standard de aur,, al nutritiei pentru informatiile extrem de precise pe care le ofera despre starea de sanatate a pacientului din punct de vedere nutritional:- greutatea reala, greutatea ideala ( cu interval de variatie minim-maxim sanatos) , compozitia corporala disociata pe compartimente ( in kilograme): - apa, masa musculara, masa minerala si grasime, indicele de masa corporala, procentul de grasime, raportul talie/sold, estimativ- rata metabolica bazala si maximala, varsta biologica a pacientului. Alaturi de evaluarea nutritionala se vor integra analizele, investigatile si diagnosticele medicale ale pacientului pentru a putea realiza in final un set de recomandari nutritionale corecte , adaptate pacientului si afectiunii sale medicale.

NUTRITIA CLINICA

Malnutritia trebuie privita ca o boala secundara bolii de baza care pericliteaza sansele de recuperare ale pacientilor. Printre altele, reduce eficienta anumitor tratamente cum ar fi antibioterapia, chimioterapia, radioterapia sau chirurgia.

Toti pacientii cu boli cronice ar trebui evaluati din punct de vedere nutritional. Acest lucru se face foarte usor cu chestionare de screening nutritional, cum ar fi: Malnutrition Universal Screening Tool (MUST), Nutritional Risk Screening tool (NRS-2002), Mini Nutritional Assessment (MNA – recomandat la varstnici), Subjective Global Assessment (SGA), etc. Cel mai usor de utilizat in practica este NRS (Nutritional Risk Screening) -2002, exemplificat mai jos:

STATUS NUTRITIONAL INFLUENTAT SEVERITATEA BOLII
Scor Scor
Usor: 1 Scadere in greutate >5% in ultimele 3 luni SAU aport alimentar in saptamana anterioara <50-75% din consumul alimentar normal Usor: 1 Fractura de sold, pacienti cu boli cronice, in special cu ciroza cu complicatii acute, BPOC, hemodializa cronica, diabet, afectiuni oncologice
Moderat: 2 Scadere in greutate >5% in ultimele 2 luni SAU IMC 18,5-20,5+ stare generala alterata SAU aport alimentar in saptamana anterioara <25-60% din consumul alimentar normal Moderat: 2 Interventii chirurgicale abdominale majore, AVC, pneumonie severa, afectiuni hepatice maligne
Sever: 3 Scadere in greutate >5% in ultima luna (>15% in ultimele 3 luni) SAU IMC <18,5 + stare generala alterata SAU aport alimentar in saptamana anterioara <25% din consumul alimentar normal Sever: 3 Traumatisme cranio-cerebrale, transplant de maduva, pacienti aflati in Terapie intensive (APACHE>10)

Scor status nutritional scor de severitate a bolii =SCOR TOTAL:

Pentru pacientii cu varsta peste 70 de ani: se adauga 1 punct la scorul total. SCOR TOTAL adaptat in functie de varsta

SCOR DE RISC < 3: re-evaluare saptamanala a pacientilor. Pentru pacientii programati la interventii chirurgicale majore sa va lua in considerare elaborarea unui plan de nutritie preventiva

SCOR DE RISC ≥3: Se reomanda initierea unui plan nutritional individualizat

O data stabilita necesitatea consilierii nutritonale, pacientul trebuie indrumat catre un medic specialist, de preferat un medic specialist in diabet zaharat, nutritie si boli metabolice cu interes in nutritie clinica.

Evaluarea nutritonala prespune:

  • anamneza detaliata ce va cuprinde pe langa istoricul afectiunilor pacientului si un istoric nutritional
  • probe antropometrice (cantarire, masurare inaltime, pliu tricipital, forta de strangera a pumnului, circumferinta bratului, evaluare prin bioimpedanta pentru stabilirea compozitiei corporale)
  • analize de sange, urina
  • ecografie abdominala
  • Tratamentul

    Suportul nutritional este un tratament medical. Momentul la care se incepe este deosebit de important, deoarece malnutritia severa este dificil de tratat si prezinta costuri mai ridicate. Suportul nutritional al pacientilor in stare terminala sau cu dementa severa este controversat.

    Pentru tratament se va lua in considerare mai intai calea de administrare a nutrientilor. Daca pacientul poate manca si tractul gastrointestinal este functional, se va prefera intotdeauna calea orala celei enterale sau parenterale. Acesta impreuna cu familia, vor fi sfatuiti cu privire la modul de preparare al alimentelor si vor primi planul individualizat de nutritie; in cazul in care pacientul nu isi atinge tinta stabilita de calorii si proteine va primi suplimente orale nutritonale (solutii enterale imbogatite energetic si complete din punct de vedere nutritional) si medicamente pentru cresterea apetitului.

    In cazul in care pacientul nu se poate alimenta oral (de exemplu, pacienti disfagici) se pot folosi sonde nazo-gastrice sau naso-jejunale atunci cand se estimeaza ca durata alimentatiei enterale sa fie sub o luna. Daca ne asteptam ca durata sa fie mai lunga de o luna, se recurge la montarea endoscopica a unei gastrostome si administrarea nutrientilor pe aceasta cale. Atunci cand tractul intestinal este compromis, cum ar fi ocluzia intestinala, sindromul de intestin scurt, etc, se recurge la nutritia parenterala partiala sau totala. Aceasta presupune montarea unui cateter central de tip Hickman sau Broviac si administrarea solutiilor specific de nutritie parenterala.

    In oricare dintre aceste situatii este foarte importanta monitorizarea pacientilor de catre un medic nutritionist cu experienta in astfel de proceduri; in afara de stabilirea necesarului caloric, hidric, de vitamine si microlememente, va fi necesara si monitorizarea parametrilor biochimici – nivelul transaminazelor, lipidelor sanguine, uree, creatinina, markeri de inflamatie, electroliti, etc.

Programare online